. Pe limba acestui timp nădejdea este tot mai mică,
de ea trebuia să ai grijă că de un talisman,
să-i dăruiești conduri aurii...

duminică, 12 iulie 2015

Te recunosc!

pentru o zi ca oricare alta
sunt surprinsă
de venirea
celui mai flămând anotimp
în ochi de primăvară
dorinţa
lasă mirosul de tămâie să suie
aproape de desăvârşire
nu mai simt greutatea amurgului
lumina îmi pune aripi
mă voi prelungi
peste strigătul fluturilor
ca într-o strălucire

te recunosc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu