nu doar să-ți aud vorbele
ci pentru a-mi încălzi odaia
culoarea atmosferei e liniștită
scăldată într-o frumusețe
lăuntrică aproape palpabilă
am uitat din cuvinte
dar
nu am pierdut nimic din influența
păcii
adâncurile ei au sfărmat coaja
gândirii
nu voi putea scăpa
nici nu vreau
cu drumurile noastre suprapuse
ceasurile trec peste creștetul
pădurii
într-un dans
în care balerina șoptește
partitura
- ești frumoasă sub cerul plin de
stele
puternică în tăcere
cu un gest încetinit
un semn de binecuvântare
trage atingerea peste frunte
ulciorul întunecat
în căutarea vindecătorului
a găsit semnul
peste gardul de nuiele
mă întind
după sâmburele de măr
este al meu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu